Cautarea febrila a mijloacelor de testare a performantei este o preocupare a lumii stiintifice de azi. In particular, in Romania, tendinta este ca solutiile adoptate sa exceada scopului. Cu alte cuvinte, se poate produce o mimare a nevoii de testare dupa principiul “scopul scuza mijloacele”.

Singura varianta de evitare a acestei deviatii consta in autoimpunerea unui comportament special pentru board-urile revistelor, bunaoara: transformarea lor in nuclee de structurare a unor comunitati epistemice. Evident ca aceasta optiune se valideaza in timp, mai ales prin recunoasterea publica. Prima treapta in aceasta evolutie este exercitiul normei inflexibile a valorii. Ritualizarea valorii are capcanele ei, dar tocmai reperele corective specifice comportamentului unui nucleu de comunitate epistemica garanteaza minimizarea erorii.

Judecarea criteriala a valorii trebuie conceputa deschis, cu sensul insa de apropiere a performantei de standardele clusterelor specifice mediilor inovative consolidate.

Autocentrarea valorii are sens doar daca stimuleaza competitia cu varfurile creativitatii globale. Autarhia criteriala este nu doar irationala, ci si catastrofica.

Performanta in comunitatile epistemice are parametrii de natura bibliometrica, iar publicatiile stiintifice si babele de date recunoscute constituie vehicule corecte.

Consolidarea mediului publicistic romanesc din acest punct de vedere constituie o prioritate cvasineglijata. Pasul urmator al certificarii performantei intr-o comunicate epistemica il reprezinta insa evaluarile scientometrice. Din pacate aici experienta romaneasca are de recuperat un proces cap-coada. Incercarile CNCSIS sunt meritorii si trebbie sprijinite, inclusiv crearea unor modele alternative.

Faza in care se afla comunitatile epistemice din Romania – evolutia de la faza unicelulara a bibliometriei in varianta CNCSIS (model adecvat testarii criteriilor de atributie a titlurilor universitare) – trebuie urmata de formarea unei structuri institutionale (nu neaparat ca functie a unei agentii guvernamentale) de testare scientometrica a performantei comunitatilor epistemice. Altfel, va persista inclinatia de a face din publicatiile stiintifice un mijloc care sa serveasca contraproductiv scopului testarii performantei in cunoastere.

Nu incape indoiala ca publicatiile au si un scop de diseminare a modelelor explicative, adresandu-se in acest caz educatiei, dar si a modelelor instrumentale, servine profesionalizarii deciziilor de politici publice. Conditia compozita a publicatiilor stiintifice romanesti, mai ales a celor de stiinte sociale, nu difera, datorita acestui aspect, de experienta occidentala. Parerea ca revistele de stinte economice ar trebui sa fie oglinda doar a modelelor econometrice este o exagerare, chiar una limitativa a scopului cercetarii stiintifice in domeniul economic.